Paprika hè a spezia made from dried and ground red peppers. It is traditionally made from Patate varietà in u Longum gruppu, cumpresi chili peppers. Paprika pò avè varii livelli di calore, ma i peperoncini usati per u paprika caldu tendenu à esse più dolci è anu una carne più fina di quelli chì sò usati per pruduce chili in polvere. In some languages, but not English, the word paprika si riferisce ancu à a pianta è u fruttu da quale hè fatta a spezia, è ancu à i pimentari in u Grossum. gruppu (per esempiu, peperoni).
Tutte e variità di capsicum sò discendenti di l'antenati salvatichi in America di u Nordu, in particulare Messicu cintrali, where they have been cultivated for centuries. The peppers were subsequently introduced to the Vechju Munnu, quandu i pimentari sò stati purtati à Spagna in u XVImu seculu. U condimentu hè adupratu per aghjunghje sapori è culore à parechji tipi di platti in diverse cucine.
U cummerciu di paprika hà sviluppatu da u Peninsula Iberica à Africa è Asia[6]: 8 and ultimately reached Europa Centrale attraversu u Balcani, chì era tandu sottu Ottumanu regula. Questu aiuta à spiegà Serbo-Cruatu origine di u terminu inglese.
In Spagnolu, paprika hè statu cunnisciutu cum'è pimentón dapoi u XVImu seculu, quandu hè diventatu un ingredientu tipicu in a cucina occidentale Estremadura.Malgradu a so prisenza in l'Europa cintrali dapoi u principiu di e cunquiste ottomane, ùn hè micca diventatu pupulare in Ungheria until the late 19th century. Now, more than 70% paprika are planted and harvested from China origin.
Paprika can range from mild to hot – the flavor also varies from country to country – but almost all plants grown produce the sweet variety. Sweet paprika is mostly composed of the pericarpu, cù più di a mità di e sementi sguassate, mentre chì u paprika caldu cuntene alcune sementi, steli, ova, è calici. The red, orange or yellow color of paprika is due to its content of carotenoids.