Paprika hè a spezia fatta da pepite rossi secchi è macinati. Hè tradiziunale fattu da Patate varietà in u Longum gruppu, cumpresi chili peppers. Paprika pò avè varii livelli di calore, ma i peperoncini usati per u paprika caldu tendenu à esse più dolci è anu una carne più fina di quelli chì sò usati per pruduce chili in polvere. In certi lingue, ma micca in inglese, a parolla paprika si riferisce ancu à a pianta è u fruttu da quale hè fatta a spezia, è ancu à i pimentari in u Grossum. gruppu (per esempiu, peperoni).
Tutte e variità di capsicum sò discendenti di l'antenati salvatichi in America di u Nordu, in particulare Messicu cintrali, induve sò stati cultivati per seculi. I pimentari sò stati successivamente introduttu à u Vechju Munnu, quandu i pimentari sò stati purtati à Spagna in u XVImu seculu. U condimentu hè adupratu per aghjunghje sapori è culore à parechji tipi di platti in diverse cucine.
U cummerciu di paprika hà sviluppatu da u Peninsula Iberica à Africa è Asia[6]: 8 è in fine righjuntu Europa Centrale attraversu u Balcani, chì era tandu sottu Ottumanu regula. Questu aiuta à spiegà Serbo-Cruatu origine di u terminu inglese.
In Spagnolu, paprika hè statu cunnisciutu cum'è pepite dapoi u XVImu seculu, quandu hè diventatu un ingredientu tipicu in a cucina occidentale Estremadura.Malgradu a so prisenza in l'Europa cintrali dapoi u principiu di e cunquiste ottomane, ùn hè micca diventatu pupulare in Ungheria finu à a fine di u XIX seculu. Avà, più di u 70% di paprika sò piantati è colti da l'urigine Chine.
U paprika pò varià da ligeru à caldu - u gustu varieghja ancu da u paese à u paese - ma quasi tutti i pianti cultivati pruducenu a varietà dolce. U paprika dolce hè principalmente cumpostu di u pericarpu, cù più di a mità di e sementi sguassate, mentre chì u paprika caldu cuntene alcune sementi, steli, ova, è calici. U culore rossu, aranciu o giallu di paprika hè dovutu à u so cuntenutu carotenoids.